În România, pe lângă casele din lut (majoritate tehnica „paiantă” sau „chirpici”), s-au construit foarte multe case din grinzi (sau bârne) de lemn. În nici-un caz nu vorbim de casele din bușteni ci mai degrabă casele asemănătoare cu cele din Maramureș. Case pe care le poți întâlni în cele mai multe locuri din zona de Carpați sau Subcarpați.
Pentru că în ziua de azi (2023) foarte mulți cumpără astfel de case și își propun să le renoveze, ne-am gândit că ar fi momentul să explicăm unele aspecte în ceea ce privește renovarea acestora.
Nu ar trebui să filosofăm prea mult asupra acestui aspect…dacă nu am trăi vremurile pe care le trăim. Și anume, uităm că natura ne oferă toate soluțiile pentru un trai fericit și sănătos, deci inclusiv soluții pentru a ne construi casele. Sau dacă nu am uitat, nu avem timp de a ne trăi viața (vezi : de a ne construi casa) pentru că „avem un job”…și nu în ultimul rând pentru că trăim vermuri foarte materialiste și pentru mulți viața înseamnă să faci și să cheltui bani. Dar nu suntem aici în a judeca alegerile oamenilor ci să le explicăm cum ar trebui să renoveze o casă din grinzi.
Bineînțeles că pe vremuri, acestea au fost construite, finisate cu materiale și resurse naturale locale! Deci s-a putut. Acum nu prea se mai poate face acest lucru deoarece nu prea mai avem acces (gratuit) la materiale – dar nici măcar la resurse (forță de muncă) locale!
Pe de altă parte, în căutările noastre disperate pentru cele mai bune sau cele mai ieftine soluții, riscăm să facem mai mult rău structurii care a adăpostit uneori peste 100 de ani, familii, una sau două generații!
Așa că haideți să vedem pas cu pas cum am putea renova, reînvia aceste case.
Informațiile de mai jos sunt generalizate. La fiecare proiect în parte pot apărea probleme specifice. Dacă nu găsești răspuns la întrebările tale, merită să te consulți cu cineva experimentat, cu o evaluare la fața locului.
1. Cumpărarea, evaluarea construcției
- o astfel de casă a fost conservată mai bine în timp dacă a avut o fundație de piatră, sau măcar o „talpă” de stejar(!). Stejarul este un lemn de esență tare, foarte rezistentă la umezeală.
- majoritatea acestor case au niște stâlpi de susținere. Trebuie verificate acestea mai ales în partea de jos și cele expuse spre nord sau spre un deal (de unde poate primi mai multă apă și mai puțin soare)
- Dacă e cazul, merită să fie dată jos tencuiala mai ales în partea de jos (35-40 cm de la fundație sau talpa casei) dar aleatoriu și în alte părți. Dacă par probleme cu acoperișul, merită să observați și bârnele din partea de sus, pentru că acestea susțin (de cele mai multe ori )
- de obicei casele din lemn de stejar vor avea mai puține probleme (cu putrezirea, cariile) decât cele din brad sau fag.
2. Renovarea
- dați jos toată tencuiala de pe pereți, dar și șipcile (leațurile, nuielele). Decopertând și retencuind, oferi casei o reîmprospătare și o nouă energie (a TA!)…dar, vei putea observa și starea lemnului din structura (pereții) casei
- schimbă lemnul care este putrezit. Ideal ar fi lemn vechi, din șura alăturată dacă se poate. Spală pereții (de fapt umezește, curăță de praf cu ajutorul unei bidinele sau mături umede). Pulverizează pe lemn un strat de material natural anticarii. Noi îl recomandăm pe ACESTA (din experiență proprie, cu practică la fabrica de producție)
- Ia în calcul termoizolația…..dar înainte de asta, atât în interior, cât și în exterior aplică un strat de tencuială de lut (preparat local sau cumpărat de AICI) și aplică în tencuiala proaspătă rogojină de stuf (8-10 mm) prins perete cu șuruburi și rozete (cele folosite și la polistiren). Recomandăm acest procedeu pentru stabilitatea tencuielii. În exterior, pentru o eficiență cât mai bună al termoizolației, ideal ar fi să aplici o tencuială cât mai dreaptă peste rogojina de stuf. Pe vremuri se aplicau șipci (leațuri sau nuiele) însă nu trebuie să uităm că pe vremuri oamenii aveau timp și își asumau faptul că va trebui să repare frecvent crăpăturile apărute deobicei din cauza faptului că lutul nu aderă la lemn. Dacă și tu îți asumi acest lucru, poți tencui în mod tradițional, cu nuiele. Să nu uităm nici faptul că atunci când s-au construit aceste case, nu exista nici traficul de azi, când terpidațiile unui motor de mașină pot afecta tencuiala aplicată direct pe lemn.
- chiar dacă mulți spun că aceste case au fost călduroase, poate că uită faptul că părinții sau bunicii lor, se trezeau la 5-6 dimineața și făceau focul. Aveau și timp și lemne la dispoziție. Dacă nu vrei să te trezești dimineața în frig, și dacă nu vrei să cheltuiești prea mult pe energie, recomandarea noastră este să iei în considerare cel puțin un strat de termoizolare de 10 cm. (pereții acestor case au deobicei 12-15 cm grosime). Credem că ACESTA este soluția cea mai la îndemână (costuri, aplicabilitate, etc) dar căutând pe site, vei găsi și alte soluții. Modul de finisare al sistemului de termoizolare recomandat de noi este unul foarte acceptabil ca și preț și al modului de aplicare.
- în interior, după stratul de rogojină, tencuiește cu încă aproximativ 2 cm cu tencuială de lut. Poate fi gratis, reglează umezeala, înmagazionează căldura, absoarbe mirosurile…pe scurt, vei avea un confort phsihic….„ca la bunica”.
- Orice lemn (sau o podea de lut modernă) care rămâne la vedere se tratează cu ulei de in pur (în niciun caz sicativat). AICI este o descriere despre acest aspect. Lemnul din pereți va fi conservat de tencuielile de var și lut, plus soluția anticarii recomandată mai sus.
- Despre renovarea acoperișului nu suntem în măsură să intrăm în detalii, recomandarea noastră fiind să apelați persoane cu experiență în dulgherie. Soluții de termoizolare, învelitoare găsiți pe site-ul nostru.
- cred că o importanță majoră ar mai trebui acordate detaliilor cu privire la refacerea podelei, dar despre asta am scris un ARTICOL SEPARAT!
Cu speranța că aceste informații vă sunt utile, vă dorim alegeri norocoase și spor la treabă.
Nu ai găsit răspunsul tău la întrebare, sau dorești o evaluare exactă și corectă la fața locului, apelează la un consultant!
