Dacă găsești – relativ ușor – informații despre gradul de poluare al procesului de fabricare al cimentului, cu atât mai puțin – aproape deloc – găsești informații despre efectele negative al acestui material atunci când îl folosești la construirea casei tale ecologice.
Promovarea acestui material a fost și este la fel de reușită (dacă nu mai mult) ca și prima reclamă făcută vreodată, de o fabrică de cărămizi de lut, arse. Mai exact, „Povestea celor trei purceluși”
Ce este cimentul?
Deși pare un material al timpurilor noastre, acesta este utilizat de milenii. Cimentul ar fi fost utilizat pentru prima oară, în urmă cu mii de ani, când comercianții din Siria și Iordania, creau podele din beton și chiar bazine de apă.
Mai târziu, romanii deveneau meștrii ai utilizării betonului, cu ajutorul căruia au construit Panteonul din Roma (113-125 d.Hr.), ce are un dom de beton de 43 m, considerat ca fiind cel mai mare din lume.
Utilizarea cimentului pentru construcțiile moderne, a fost patentată la începutul secolului XIX, de către Joseph Aspdin. Noua sa tehnică implica arderea pietrelor calcaroase și a argile în cupto și apoi măcinarea lor pentru crearea unui „praf artificial”, cunoscut acum sub denumirea „Cimentul Portland”
Mai nou, pentru obținerea clincherului (care ulterior va fi măcinat) se ard foarte multe materiale plastice, deoarece astfel se ajunge mult mai repede la temperatura necesară, de peste 1400 Grade Celsius. Ca și comparație, pentru obținerea cărămizilor arse din lut, temperatura necesară este maximum 1000 grade Celsiu…ceea ce se poate obține chiar și cu lemne.
După industria petrolieră, cea producătoare de ciment este cea mai poluatoare și cea mai profitabilă din lume!
În timp ce arhitecţii şi dezvoltatorii se concentrează pe energia consumată de clădirile lor, în realitate materialele care compun structura sunt cele care au cea mai mare amprentă de carbon. Contribuţia cimentului la poluare este deosebit de mare din cauza procesului chimic necesar pentru producţie. Aproximativ două treimi din gazele poluante vin din producţia de ciment bazată pe arderea pietrei de var, cel mai folosit procedeu.
Cuptoarele sunt încălzite la peste 1.400 de grade Celsius şi eliberează cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, cel mai abundent gaz cu efect de seră. Producţia de ciment este astfel responsabilă pentru 7% din emisiile globale de dioxid de carbon, mai mult decât toate camioanele din lume. Potrivit studiilor, o tonă de ciment generează cel puţin o jumătate de tonă de CO2. Este chiar mai mult decât poluarea pe care o produce o maşină pe o distanţă de peste 2 mii de kilometri. Iar o singură betonieră poate transporta până la 13 tone de ciment. Asta în condiţiile în care în construcţia unei clădiri obişnuite de birouri pot intra sute şi chiar mii de tone de beton.
Citește mai mult la: DIGI24.RO
De ce să eviți cimentul din casa ta?
Dacă informațiile de sus încă nu v-au pus pe gânduri, iată alte motive pentru care ar trebui să vă orientați spre arhitectura tradițională, unde cu siguranță că veți găsi soluții durabile, fără să folosiți cimentul, așa cum au făcut și strămoșii noștri.
- Pentru că producerea cimentului ne afectează sănătatea, poluând aerul pe care-l respirăm
- Pentru că ai soluții mai la îndemână, mai ieftine, mai sănătoase….și durabile
- Pentru că cimentul, chiar dacă este un material natural, absoarbe și reține umezeala din atmosferă. Acest lucru poate dăuna altor materiale naturale cu care este în contact.
- Pentru că este gri, neplăcută iar după o demolare rămâne mult timp în natură. Este nevoie de multă risipă de energie pentru a refolosi cantități mari de beton.
- Cimentul amestecat cu nisip și/sau pietriș nu este durabil. Este nevoie și de fier. Asta atrage costuri în plus semnificative
- Cu o durată de viață de doar maximum 150 de ani (cimentul gri, „Portland”) nu și-a dovedit durabilitatea față de alte materiale naturale care au fost folosite la construcțiile vechi de sute de ani, unele încă locuite. Este vorba de case, conace, castele și alte monumente cu fundație din piatră și pereți din pământ de exemplu. Vezi de exemplu zona istorică al orașului Shiban din Yemen, dar chiar și castele, biserici sau chiar unele case din România.
Cu ce să înlocuim cimentul?
Cimentul nu trebuie înlocuit deoarece, de fapt acesta a înlocuit materialele oferite de natură care au fost date uitării unei propagande agresive (din inteerese finaciare), dar și datorită erei consumeriste în care trăim mai ales de la sfârșitul secolului XX!
Aproape întotdeauna, straturile mai mult sau mai puțin groase de ciment crapă și se sfărâmă din cauza rigidității lor. Umezeala pătrunde prin aceste crăpături, deteriorează baloții de paie sau erodând structura de pământ de dedesubt. Straturile de ciment respiră mult mai greu și încetinesc uscarea materialeleor naturale de sub ele. Multe din clădirile vechi „restaurate” cu tencuială de ciment au trebuit să fie refăcute. Tot cimentul trebuie îndepărtat, daunele trebuie reparate iar clădirile, retencuite cu un material compatibil, permeabil la vaporii de apă.
Totuși, dacă îți pui în continuare acestă întrebare, fundația și elevația unei case poate fi realizată din piatră. Am și scris despre asta pe pagina dedicată fundațiilor, ba chiar avem un articol întreg despre cum să construiești o fundație de piatră.
În ceea ce privește tencuielile, ai la îndemână tencuiala de var (exterior) și tencuiala de lut (interior) …atât de plăcut, cu o serie de calități pozitive, la îndemână…
Nu folosi cimentul (placa de beton) doar pentru a ține șoarecii departe. Natura are soluții și pentru asta. Nu alege cimentul doar pentru că este mai ușor de procurat. Iți dai timpul (făcând bani…în loc să stai cu familia), sănătatea ta la schimb: Nu alege betonul doar pentru că la televizor o laudă. Ei au afacerilor, tu ai viața ta.
