Soluții ecologice pentru termoizolarea acoperișurilor

Soluții ecologice pentru termoizolarea acoperișurilor

Izolația poate fi orice material care creează spații de aer static. O mulțime de izolații de acoperiș fac o casă confortabilă. În cele mai multe climate, izolarea acoperișului e extrem de importantă. Temperatura din casa Dvs. va tinde întotdeauna să ajungă la cea de afară. Un strat generos de izolație de acoperiș va menține căldura înăuntru când e frig afară, la fel cum va împiedica și soarele fierbinte de vară să vă facă prea fierbinte casa. Așa că izolați-vă acoperișul!

Cât de multă izolație?

Întrebați la constructorii locali cam de câtă izolație ar fi nevoie în zona Dvs. Probabil că ei vă vor spune ceva de genul „o R-valoare de 35”?! R-valorile sunt unități de măsură folosite pentru a descrie câtă valoare de izolație va furniza un anume material. Un număr mai mare înseamnă o rezistență mai mare la fluxul de căldură. Magazinul de materiale de construcții poate să vă spună care sunt R-valorile pentru materialele izolatoare de la vânzare. Va trebui să faceți cercetări pentru a estima R-valorile pentru materiale mai puțin convenționale. Dacă sunteți în dubiu, atunci puneți mai mult decât credeți.

 Crearea de spațiu pentru izolație și ventilația lui 

Acolo unde există o barieră împotriva umezelii și o temperatură diferită pe cealaltă parte a ei, acolo veți avea condens. Dacă folosiți o astereală de acoperiș, care este o barieră împotriva umezelii, aveți grijă ce tip de izolație veți alege, e o bună idee să aveți o ventilație a ei. Proiectați spațiul pentru izolație să fie cu 5 – 8 centimetrimai larg decât stratul de izolație planificat. Acest spațiu suplimentar de deasupra izolației este pentru ca aerul să se miște prin el, îndepărtând condensul. Partea de sus și cea de jos a acestui spațiu trebuie ventilate în afara acoperișului prin pereții de cob. Pentru a face ventilații în pereții de cob, îngropați în material o țeavă de trecere de 7 – 8 centimetri. Acoperiți capătul exterior al țevii cu o plasă cu ochiuri mici, pentru a o proteja de gâze și animale mici. Marginile plasei pot fi fixate temporar de țeavă cu elastic apoi pot fi și ele îngropate în cob.

Aceste ventilații trebuie să fie amplasate între fiecare pereche de căpriori în așa fel încât fiecare spațiu de izolație să se ventileze. Pentru ventilația vârfurilor acoperișurilor în două ape, sunt o mulțime de ventilații rotative de metal la magazinele cu materiale de construcții. Totuși este ușor să vă faceți singur ventilația. Lăsați un spațiu pe coama acoperișului între piesele de înveliș și partea de sus a scheletului acoperișului. Astfel se creează un spațiu de ventilație deschis dea lungul întregii părți de sus a acoperișului. Fixați cu bride o plasă mai rezistentă ca să o apărați de gâze. Construiți un acoperiș mititel (cu 20 – 25 de centimetri de ieșitură) de-a lungul coamei acoperișului, deasupra deschiderii sau cumpărați un jgheab de scurgere special, menit să țină ploaia afară. Dacă doriți un tavan plat pentru a crea un spațiu de mansardă, faceți ventilații largi de la spațiul de mansardă către exterior.

Șoarecilor și șobolanilor le place să trăiască în poduri sau spații de izolare dacă pot ajunge acolo. Aceste locuri sunt călduroase, ferite de prădători și au o rezervă minunată de material bun pentru cuiburi. Prima linie de apărare este să nu construiți sau să lăsați intrări pentru ei! Cobul este atît de gros și tare, încât creaturile vor avea nevoie de mult timp pentru a săpa prin ziduri. Folosiți plasă cu ochiuri foarte rezistentă pentru a acoperi toate deschiderile de ventilație și nu lăsați nici un gol acolo unde lemnul se îmbină cu cobul sau cu alt lemn.

NOTĂ :

Informatiile de pe această pagină au fost preluate de la editura TEI. (TRADUCERI ECOLOGICE INDEPENDENTE) Vă încurajăm să descărcați toate fișierele traduse de acești oameni minunați.

 
Opţiuni pentru termoizolaţie – materiale

Stuf.

Aerul din şi dintre tulpinile de plante care formează stuful este un bun izolator. În general, stratul de stuf are cam 30 centimetri grosime. În climatele reci, va fi nevoie de o izolare suplimentară sub stratul de stuf.

Pământ brut.

Solul, plantele şi încâlciturile rădăcinilor lor oferă o oarecare izolaţie în acoperişurile verzi. E probabil o idee bună să adăugaţi şi alte tipuri de izolaţie şi/sau alte materiale care reflectă căldura deoarece, atunci când gazonul devine ud, proprietăţile sale izolatoare scad semnificativ.

Paie.

Dacă folosiţi paie, asigurațivă că sunt paie şi nu fân. Fânul este format din partea nutritivă a plantei, fiind mai atractiv pentru diverse creaturi şi mucegăind mai uşor. Baloturile de paie fixate strâns unul lângă altul în spaţiul izolat au proprietăţi izolatoare extraordinare. Sunt relativ grele şi necesită o structură a acoperişului solidă, din metal sau din lemn, pentru a le susține greutatea. Paiele sunt ieftine. Dacă paiele au fost cultivate fără chimicale și dacă au fost ținute uscate, fără mucegai, ar trebui să fie netoxice. Baloturile de paie ard înăbușit, dar nu cu flacără, pentru că nu oferă oxigenul necesar arderii. Paiele necompactate au proprietăţi izolatoare destul de bune, dar unul dintre dezavantajele lor majore este că sunt flamabile.

Paie cu argilă

O modalitate de a face paiele mai puţin flamabile este să adăugăm barbotină de argilă. Puneţi apa cu argila cea mai curată de care puteți face rost într-o găleată mare sau într-un butoi. Amestecaţi până când argila ajunge de consistenţa unei creme fine. Nisipul și pietricelele se vor duce la fund. Treceţi această substanţă cremoasă printr-o sită ca să se curețe de impurităţi şi ca să se fărâmițeze. Această compoziție se numește barbotină. Împrăștiaţi paiele pe o prelată şi turnaţi barbotină peste ele. Folosiţi cam aceleaşi proporţii ca la dresingul unei salate. Două persoane pot apuca cele două capete ale prelatei și pot scutura „salata” de paie cu „dresing” de barbotină până când fiecare pai este acoperit cu barbotină. Lăsaţi să se usuce puţin, apoi aşezaţile în spaţiul pe care doriţi săl izolaţi. Folosiţi cel puțin 25 de centimetri din acest material izolant. Vă va oferi cel puțin 23 R de izolație la fiecare 2,5 centimetri. Nu uitaţi să lăsaţi un spaţiu pentru ventilare (de cel puțin 5 centimetri, dar chiar mai mult) deasupra acestui amestec de paie cu argilă.

Lâna. 

Lâna dărăcită are cam aceaşi valoare de izolație ca fibra de sticlă. Îmi închipui că în viitorul nu prea îndepartat izolaţia din lână se va găsi cu uşurinţă în comerţ, deoarece oamenii vor fi din ce în ce mai puţin dispuşi să trăiască înconjuraţi de fibre de sticlă toxice şi celuloză tratată chimic. Baloturile de izolaţie din lână se fabrică în Noua Zeelandă dar SUA impune ca ele să fie tratate cu substanțe toxice înainte de a fi importate. Lâna este dezinfectată chimic? Dacă da, sunteţi dispus să trăiți cu ea așa? Poate puteţi să faceți Dvs. rost de lână curată. Oamenii de la fermele de oi au uneori rămăşiţe murdare de lână de care sunt bucuroși să scape. Curățarea lânii este importantă pentru a îndepărta insectele. Va trebui s-o dărăciți ca săi daţi posibilitatea aerului din lână să acţioneze ca termoizolant. Curăţarea şi dărăcirea unei cantităţi suficiente de lână este o treabă serioasă. Puteţi fie să puneţi lâna în spaţiul pe care doriţi săl izolaţi, fie puteţi să o îndesați în saci de pânză sau plastic sau tuburi.

Plută.

Pluta este o scoarţă care se recoltează fără a ucide arborele de plută. Pluta se găseşte fie în formă de granule, fie presată în fişii. Pluta netratată pare a fi un material termoizolant foarte sănătos. Se găseşte mai greu de cumpărat şi este destul de scump.

Vermiculit. 

Vermiculitul este format din bucățele de mică naturală prelucrate astfel încât să se umfle. Se foloseşte frecvent la grădinărit și la izolarea zidăriilor din beton. Este destul de scump dacă trebuie să cumpăraţi o cantitate pentru întregul acoperiş. Dacă nu sunteţi alergic la acest produs, ar merita banii. Orice fel de praf vă afectează plămânii, deci purtaţi mască când lucraţi cu acest produs. Vermiculitul nu arde. Absoarbe umezeala şi va produce o mizerie teribilă înainte să realizaţi că aveţi o scurgere undeva.

Piatră ponce.

 Piatra ponce este o rocă vulcanică care e atât de plină de bule de aer încât pluteşte pe apă. Eu nu am încercat-o niciodată dar dacă locuiţi în apropierea unei cariere de piatră ponce aţi putea să o folosiţi la izolarea acoperişului.

Lemn. 

Rumeguşul de lemn sau aşchiile de lemn au fost folosite de sute de ani ca material izolant. Vă puteţi imagina problemele ce pot să apară: focul, putregaiul, insectele. Recent, în Europa sau încercat anumite tratamente de toxicitate redusă pentru așchiile de lemn, care ajută la reducerea acestor probleme. Aceste aşchii de lemn tratate sar putea să devină în curând disponibile şi în alte părţi ale lumii.

Bumbac. 

Bumbacul este un posibil material izolant dar obţinerea lui este foarte dăunătoare mediului. Daţi-ne de ştire dacă gasiţi o metodă bună de folosire a hainelor vechi.

Ziare sfâşiate (tratate chimic şi pulverizate în celuloză).

În Oregonul de Sud, majoritatea acoperişurilor noilor cartiere sunt izolate cu ziare tocate şi tratate (probabil cu ceva toxic) astfel încât să devină mai puţin flamabile. Acestea se pulverizează în spaţiul de izolat sau în pod cu un utilaj mare. Dacă vă hotărâţi să folosiţi ziare tocate, fiţi conştienţi de pericolul de incendiu.

Cartoane de lapte de soia. 

Nişte prieteni din statul New Mexico şi-au izolat acoperişul cu cartoane de lapte de soia. Le-au tăiat in două, le-au spălat şi le-au capsat laolaltă. Le-au aşezat în spaţiul de izolat cu faţa în jos, către casa încălzită. Prietenii mei spun că funcţionează la fel de bine precum izolaţia cu fibră de sticlă (de vreo 30 centimetri grosime) dintr-o casă identică din vecini. Ați putea încerca același procedeu, dar cu cartoane întregi.

Carton. 

Casa bunicii mele a fost construită în 1920. Nu a fost excepțional izolată dar a fost rezonabil de caldă iarna, folosind numai o sobă. În 1995, casa a fost dărâmată din cauza unui pom care sa prăbuşit peste ea în timpul unei furtuni. Noroc că bunica a scăpat cu bine! Priveam buldozerul care dărâma ce mai rămăsese din casă şi am observat că o mare parte a casei a fost formată din straturi peste straturi de carton lipite între ele. Nu am observat găuri de şoareci în casă după 60 – 70 de ani! Probabil că lipiciul folosit este toxic.

Fibră de sticlă.

Izolanţii din fibră de sticlă sunt fabricaţi din fibre mici, ascuţite, scârboase, care intră pentru totdeauna în plămânii. Produc mâncărime şi intră în ochi şi în nas. Anumite firme bune comercializează fibră de sticlă în pungi de plastic care vă protejează când folosiţi produsul.

Folia de ambalaj cu bule.

Este exact ceea ce pare că este. Este un produs scump şi veţi avea nevoie de mai multe straturi ca să izolaţi suficient. Îl menţionez aici pentru că este flexibil, deci este ideal pentru un acoperiş cu forme organice. Ocupă puţin spaţiu raportat la capacităţile sale izolante. De asemenea este reflectorizantă. Poate fi folosit ca şi un strat suplimentar pe deasupra altor tipuri de izolanţi. Poate fi capsată sub astereală sau/şi întinsă deasupra tavanului. Folosită la ferestre, ține umbră; folosită la lucarnă, ajută la menținerea căldurii din incintă în nopţile reci. Folia de ambalaj cu bule este folosită frecvent la izolarea ţevilor de apă împotriva îngheţului.

Materialele lucioase reflectă o parte din căldură.

 Puneți partea lucioasă către sursa căldurii pe care doriți să o respingă. Adică puneți materialul cu partea lucioasă în jos, înspre camera pe care o vreți călduroasă atunci când afară e frig sau puneți materialul cu partea lucioasă în sus pentru a reflecta razele soarelui în climatele aride, sau ambele variante. Plasați stratul de material reflectorizant între sursa de căldură și izolație. Căldura va fi reflectată indiferent de ceea ce se află deasupra stratului reflectorizant. Folia de aluminiu și folia de aluminiu cu bule de aer, ambele disponibile în comerț, pot fi folosite ca material reflectorizant. O sursă gratuită de material reflectorizant sunt ambalajele de lapte de soia sau lapte de orez – desfăcute, aplatizate, spălate și apoi fixate la locul dorit. În unele țări, laptele care nu are nevoie de refrigerare este ambalat în acest tip de cutii. Acesta este o bună modalitate de folosire a unui produs altminteri greu de reciclat. Un alt mod de a respinge soarele de vară este vopsirea suprafeței acoperișului cu vopsea albă reflectorizantă.